Menu
Alexandra Ignat, primul nou-născut de Zilele oraşului

Alexandra Ignat, primul nou-născut …

Aşa cum ne-a obişnuit dej...

Un japonez,un englez şi un român, cetăţeni de onoare ai Alexandriei

Un japonez,un englez şi un român, c…

Anul acesta, municipalita...

OUG 77/2013 a subţiat organigrama Consiliului Judeţean Teleorman

OUG 77/2013 a subţiat organigrama C…

Ordonanţa pentru stab...

De dragul Educaţiei...  Consilierii locali au reuşit să umfle buzunarele firmelor de proiectare cu peste 6 miliarde de lei vechi

De dragul Educaţiei... Consilierii…

Fără să aibă prea mul...

Ce l-a determinat pe Funar să facă o astfel de dezminţire?

Ce l-a determinat pe Funar să facă …

Gheorghe Funar a fost...

Prev Next

Teleorman News

A+ A A-

Ana nu mai are mere, ci silicoane!

Prima propoziţie care mi s-a băgat în cap în clasele primare a fost: „Ana are mere”. N-am înţeles de ce Ana nu are pere sau alte fructe, dar m-am dumirit că e urmaşa Evei care s-a spurcat tot la mere. Era explicabil, căci pe atunci nu se auzise de implanturile cu silicon, iar fătuca asta se putea lăuda la pubertate doar cu nişte „mere”, care puteau fi golden, bot de iepure sau ionatane. Adică exact cele pe care statul le oferă elevilor ca supliment. Şi uite aşa nu mai scăpăm de merele astea ca de poamele acre.

Poate că şi la şcoală n-ar mai trebui să fie învăţaţi copiii cu merele Anei, ci să analizeze propoziţia: Ana are silicoane. Elevii, astfel, vor trebui să răspundă la întrebările: De când le are? Cât au costat? Cine le-a plătit?

Nu-mi aduceam aminte de merele găunoase ale Anei, dacă nu mi-ar fi amintit cei care au dat proba de capacitate la matematică, întrucât unul dintre subiecte le cerea elevilor să rezolve o atare problemă de aritmetică: "Ana şi Bogdan au împreună şapte mere. Ana şi Călin au împreună opt mere. Câte mere are Ana, ştiind că toţi trei au împreună 12 mere?" Problema este că la notare au contat mai puţin câte mere are Ana, şi mai mult merele lui Bogdan, nicidecum cele avute de Călin. Ai impresia că avem o generaţie de merari sau cei care au conceput aceste subiecte au rămas şi ei marcaţi de “merele” Anei, siliconizate de-a gata, încât au încurcat socoteala şi au punctat mai mult merele lui Bogdan. După care logică? Greu de înţeles.

Cam aşa se întâmplă şi cu datoriile primăriilor care chiar dacă există şi nimeni nu le poate nega neoficial, apar ca venituri, în mod official, de te închini când auzi că . Exact ca merele Anei care s-au făcut silicoane peste noapte, încât au luat minţile şi profesorilor examinatori.

Dar hai să aflăm cu ce se mănâncă şi insolvenţa asta găunoasă, să nu ne rămână în gât precum Albă ca Zăpada, că nici broasca cea râioasă nu ne mai scapă.

Mai întâi de toate, odată intraţi în mocirla insolvenţei, primarii care ar putea pierde controlul asupra banilor municipali sau comunali, ceea ce este un pas spre normalitate la nivelul gospodăririi locale.

Mai pe înţelesul şi al merarilor, unitatile administrative (orasele, comunele sau judetele) care au datorii mai vechi de 120 de zile reprezentând peste jumătate din bugetul general sau nu au plătit salariile pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenţei intră în groapa cu insolvenţă. În aceste condiţii, va fi mare aglomeraţie în “groapa” asta, încât executorii vor ajunge să numere şi merele din livezile primăriilor, numai să se recupereze din pierderile transformate în compot fiscal.

 

înapoi la partea de sus