Menu
Alexandra Ignat, primul nou-născut de Zilele oraşului

Alexandra Ignat, primul nou-născut …

Aşa cum ne-a obişnuit dej...

Un japonez,un englez şi un român, cetăţeni de onoare ai Alexandriei

Un japonez,un englez şi un român, c…

Anul acesta, municipalita...

OUG 77/2013 a subţiat organigrama Consiliului Judeţean Teleorman

OUG 77/2013 a subţiat organigrama C…

Ordonanţa pentru stab...

De dragul Educaţiei...  Consilierii locali au reuşit să umfle buzunarele firmelor de proiectare cu peste 6 miliarde de lei vechi

De dragul Educaţiei... Consilierii…

Fără să aibă prea mul...

Ce l-a determinat pe Funar să facă o astfel de dezminţire?

Ce l-a determinat pe Funar să facă …

Gheorghe Funar a fost...

Prev Next

Teleorman News

A+ A A-

Brandul judeţului

S-au cam inflamat unele spirite locale după ce la o televiziune naţională s-a vorbit pe şleau despre înapoierea Teleormanului. Recunosc că m-a deranjat şi pe mine remarca vizavi de resursa umană. Complet greşit! Teleormanul are resursă umană bine pregătită dar, din păcate, nu are nici puterea economică s-o absoarbă, dar nu e nici dorinţă politică reală. Din această cauză, oamenii cu studii şi calificări superioare sunt nevoiţi să-şi caute de lucru, cel mai adesea, pe la Bucureşti, sau chiar aleg să plece din ţară. De cele mai multe ori sunt nevoiţi să accepte slujbe net inferioare nivelului lor de pregătire. Pentru concluzia complet falsă, ar trebui să cerem scuze publice din partea sociologului Alfred Bulai şi consultantului în management Valentin Ionescu. Dar n-are cine să facă solicitarea! Autorităţile locale par să fi intrat într-o perioadă de autism sau măcar de surzenie. Chiar şi caracterizarea administraţiei locale ca un sistem care nu arată că s-ar vrea modernizat, ci mai degrabă de tip „neofeudal” a fost discutată mai mult în privat, autorităţile preferând să nu se arate afectate de acest lucru. De fapt, reprezentanţii instituţiilor care conduc judeţul nici nu s-au obosit să apară în faţa camerelor de filmat ca să susţină cauza judeţului. Au preferat să ia poziţia struţului probabil de teamă să nu le scape vreun porumbel din gură. Scoşi la interval să dea explicaţii au fost doi parlamentari: Cătălina Ştefănescu şi Timotei Stuparu, care nu au şi nici nu au avut vreo implicare directă în administraţia publică a judeţului sau a altei localităţi. Unde au fost preşedintele consiliului judeţean, administratorul judeţului, primarii cu vechime în administraţie, minţile luminate care au elaborat strategiile de dezvoltare ale judeţului potrivit cărora trebuia să avem chiar şi aerodrom? Unde erau bravii noştri prefecţi care s-au perindat la conducerea judeţului în ultimii 23 de ani? S-au dat la fund!
Degeaba ne înfoiem şi pretindem că trăim în democraţie că ne dă la cap corupţia instituţionalizată, uneori demonstrată şi totdeauna negată de cei implicaţi. Unul dintre efectele perverse ale descentralizării a fost acela că a facilitat extinderea corupţiei la nivel local unde este şi mai greu controlabilă, pentru că mai uşor se bagă gunoiul sub preş dacă sunt afectate imaginea şi interesul celor care deţin puterea locală. Politizarea excesivă a instituţiilor publice a contribuit din plin la crearea unui autoritarism atât la naţional cât, mai ales, în plan local. Înlocuirea valorilor profesiei administraţiei publice şi a carierei publice cu amestecul de incompetenţă administrativă şi nonvaloarea profesională este şi ea o dovadă palpabilă a existenţei unui sistem neofeudal. Şi nu este vorba doar de administraţia publică ci şi de toate deconcentratele de pe raza judeţului. Şi aici numirile se fac tot pe criterii politice iar posturile cele mai înalte şi dintr-o parte şi din cealaltă se vând pe bani grei. E ca povestea isprăvniciei din „Ciocoii vechi şi noi”. Cine nu a citit să facă bine să pună mâna pe romanul lui Nicolae Filimon dacă vrea să înţeleagă mai bine resorturile societăţii în care trăim.  Şi în ziua de astăzi „
isprăvniciile se dau cu ruşfet”. Şi cât de actuală este fraza:” judeţul Teleorman este unul din cele mai bogate: are zece plăşi, peste cincisprezece mii de locuitori, tot unui şi unu, şi schelă la Dunăre. Domnia ta poţi să scoţi aceşti bani în două săptămâni, numai din plocoane. Ce spui domnia ta! Acest judeţ este un capan împărătesc nesecat”!
Ei, chiar aşa este şi în ziua de azi. La fel ca şi atunci, capanul împărătesc, adică magazia fără fund, nu e pentru prostime ci, pentru cei aleşi…pe voturi de la prostime. Deşi negat pe faţă, sistemul neofeudal a fost acceptat tacit de partidele politice dovedindu-se eficient în alegeri. Niciun partid politic nu s-a mai stresat să convingă electoratul mai educat cu doctrine şi ideologii, ci a preferat să celaltîă categorie uşor de manevrat cu mita electorală. Nici cu impunerea unor candidaţi de calitate nu au mai trebuit să-şi bată capul pentru că ceilalţi plăteau mult mai bine pentru “isprăvnicie”. Ieftin şi eficient.
Cel mai şocant lucru, pentru mine, din analiza făcută Teleormanului pe respectivul post de televiziunea fost afirmaţia că Liviu Dragnea este parte din brandul judeţului. Dar, gândindu-mă mai bine poate că aşa şi este că, în afară de sărăcie, şomaj şi infracţionalitate judeţul nu are cu ce altceva să se mai laude. Doar că aş face o adăugire şi lângă Liviu Dragnea i-aş adăuga şi pe Adriean Videanu şi Teodor Niţulescu. Deşi pare un paradox, judeţul nostru sărac a dat ţării politicieni iluştri care, la un moment dat, într-o măsură mai mare sau mai mică, au schimbat cursul istoriei recente. Cam ăsta ar fi brandul judeţului. Altul nu avem.

 

înapoi la partea de sus