Menu
Alexandra Ignat, primul nou-născut de Zilele oraşului

Alexandra Ignat, primul nou-născut …

Aşa cum ne-a obişnuit dej...

Un japonez,un englez şi un român, cetăţeni de onoare ai Alexandriei

Un japonez,un englez şi un român, c…

Anul acesta, municipalita...

OUG 77/2013 a subţiat organigrama Consiliului Judeţean Teleorman

OUG 77/2013 a subţiat organigrama C…

Ordonanţa pentru stab...

De dragul Educaţiei...  Consilierii locali au reuşit să umfle buzunarele firmelor de proiectare cu peste 6 miliarde de lei vechi

De dragul Educaţiei... Consilierii…

Fără să aibă prea mul...

Ce l-a determinat pe Funar să facă o astfel de dezminţire?

Ce l-a determinat pe Funar să facă …

Gheorghe Funar a fost...

Prev Next

Teleorman News

A+ A A-

Lipsa de comunicare naşte dubii - Avem sistem, cum procedăm?

Dincolo de amabilităţile, mulţumirile reciproce şi autoaprecierile emise prin intermediul speach-urilor de la festivitatea de inaugurare a Sistemului integrat de management al deşeurilor, de către conducerea Consiliului Judeţean (CJ) Teleorman şi cea a celor doi operatori, Eco Sud şi Polaris, există o serie de lucruri neterminate, situaţii pentru rezolvarea cărora soluţiile nu au fost găsite, şi care ar putea împiedica bunul mers al lucrurilor, toate răsfrângându-se, mai apoi, în facturile pe care trebuie să le plătească cetăţenii.

Conducerea administraţiei publice judeţene n-a lăsat să se înţeleagă că ar fi îngrijorată din această perspectivă, ci, mai degrabă pare să-şi dorească să scape cât mai repede această investiţie care a dat bătăi de cap. Tocmai de aceea, a părut un fel de avocat din oficiu al celor doi operatori, intervenind la fiecare întrebare mai incomodă venită din partea presei. Ce să mai vorbim despre marea absenţă a conducerii Prefecturii Teleorman, de parcă această instituţie nici n-ar exista în judeţ! Culmea este că împarte aceeaşi clădire cu consiliul judeţean, iar expunerea utilajelor de colectare a gunoiului menajer s-a făcut chiar sub ferestrele instituţiei respective. 

Timp berechet, informare ioc
Aproape 10 ani a avut la dispoziţie echipa Consiliului Judeţean Teleorman care s-a ocupat de implementarea proiectului de 21,5 milioane de euro, pentru a informa populaţia judeţului dar şi administraţiile publice locale în legătură cu obligaţiile care le revin odată cu intrarea în funcţiune a sistemului. În ciuda perioadei de timp foarte mari, primăriile nu ştiu ce vor face cu mormanele de gunoi de la marginea localităţilor sau ce să le spună cetăţenilor, iar aceştia din urmă habar nu au ce trebuie să facă. Sau, mai bine zis, cei mai mulţi, habar nu au ce naiba o fi ăla „sistem integrat de management al deşeurilor”.
De acum încolo se intenţionează demararea unor campanii de presă în acest sens, potrivit şefului Direcţiei de Integrare Europeană din cadrul CJ, Mugur Băţăuş.
 „Vom începe şi o activitate prin mass-media, de publicitate a acestei activităţi în perioada următoare”, a afirmat acesta.

Teleormănenii de la sate nu prea ştiu ce îi aşteaptă…
Cea mai gravă lipsă de informaţie este în mediul rural, unde nici măcar primarii nu ştiu prea bine ce şi cum trebuie să facă şi, mai ales, ce să le spună oamenilor. În ciuda faptului că de vreo lună şi mai bine se tot trâmbiţează că au mers prin judeţ echipe mixte formate din reprezentanţi ai CJ şi ai firmei care va colecta gunoiul menajer, în cele mai multe localităţi nu a ajuns nimeni.
Situaţia a fost punctată de primarul comunei Talpa, Benone Rababoc, în faţa conducerilor CJ dar şi a celor două firme care au câştigat contractele de zeci de milioane de euro pentru strângerea, depozitarea sau sortarea gunoiului menajer din Teleorman. În conformitate deplină cu calitatea de preşedinte al Asociaţiei comunelor din Teleorman, acesta a atras atenţia asupra unor „chestiuni de organizare, de imagine şi chiar de funcţionare”.
”Ar fi bine ca în fiecare comunitate să facem o popularizare şi o prezentare a ceea ce trebuie să facem, că dacă ne trezim de mâine cu nişte maşini în comună o să spunem: Ce caută ăştia aici? (…) Ca să funcţioneze trebuie să ajungă şi la noi în localitate cineva, să facă o prezentare la cămin, undeva, în faţa a măcar 20-30 de oameni. Altfel merge mai greu, din punctul meu de vedere, pentru că sunt lucruri de detaliu pe care oamenii nu le cunosc”, a spus Rababoc. Şeful primarilor de comune a vorbit şi despre faptul că „fiecare gospodărie trebuie să primească o pubelă”, dar  a spus şi că oamenii trebuie să fie informaţi de Polaris despre rutele maşinilor care vor ridica gunoiul, cum şi când se ridică şi modul de încasare a cotravalorii facturilor.
„Noi, primarii, vom fi nevoiţi să devenim avocaţii cetăţenilor în relaţia cu firma respectivă”, şi-a argumentat acesta spusele.
”În perioada următoare” a răspuns Adrian Gâdea, preşedintele CJ, în locul directorului de la Polaris. Dar, spusele sale au confirmat ca îndreptăţite observaţiile făcute de primar.  
Cu o singură informaţie certă au plecat primarii de comune de la inaugurarea sistemului de management al deşeurilor, şi anume, aceea că fiecare cetăţean de la sat trebuie să plătească 3,35 de lei pe lună pentru gunoi.

Pentru unii dintre orăşenii de la case tariful va fi mai mic
Nici la oraşe situaţia nu este mai brează, chiar dacă cetăţenii sunt obişnuiţi să plătească facturi pentru gunoi. Nici aici nu s-au distribuit pubele la toate casele, iar în ce priveşte colectarea selectivă, informaţiile sunt minime. Majoritatea locuitorilor de la case, atât din urban cât şi din rural, habar nu are că nu trebuie să amestece PET-urile cu resturile alimentare, cu metalele sau cu vrejurile din grădină ori cu molozul de la dărâmături. Tocmai de aceea, se vor trezi puşi în situaţia de a nu li se ridica gunoiul în anumite zile. Mulţi dintre ei se vor bucura, însă, la primirea facturii, pentru că vor constata o scădere, după ce primăriile majoraseră cu 30% tariful pentru gunoi. Cei mai mulţumiţi vor fi alexăndrenii care stau la casă, pentru că, da la 9 lei de persoană, pe lună, tariful va scădea la 6,7 lei. Tot atât vor avea de plătit şi cei care locuiesc la bloc, în oricare dintre cele cinci oraşe din judeţ.

Colectarea neselectivă poate umfla facturile
S-a tot vorbit în ultimele luni despre faptul că depozitarea otova a deşeurilor, adică fără ca acestea să fie selectate, implică tarife mai mari percepute de Eco Sud, operatorul care administrează depozitul ecologic de la Mavrodin. Oficial, însă, toată lumea susţine, acum, contrariul. Aşa a susţinut şi Stelian Zaharia, directorul general al Eco Sud. Potrivit spuselor sale, se percepe un tarif unic pentru depozitare, singura situaţie în care se va aplica un tarif suplimentar este în momentul în care apare „un deşeu neconform” care noi trebuie tratat în mod diferit. Adică, conform explicaţiilor sale, ar fi vorba despre amestecarea gunoiului menajer cu moloz din construcţii de dimensiuni prea mari, cu gunoi de grajd sau deşeuri medicale. Acesta a apreciat, însă, că „vor fi situaţii accidentale”. Rămâne de văzut, la cât de informaţi sunt oamenii!
De partea cealaltă,  Mugur Băţăuş, reprezentantul CJ, a spus că se va face o selectare a gunoiului, dar numai la oraşe, în zona de blocuri, conform strategiei elaborate de Polaris. 
„Activitatea de colectare selectivă se demarează doar în municipii şi oraşe. Mediul rural nu este pregătit pentru aşa ceva. Polaris doreşte să implementeze colectarea selectivă la nivelul întregului judeţe dar pentru asta îi trebuie ceva timp”, a declarat şeful de la Integrare Europeană.
Deci, soluţiile… „în perioada următoare”, aşa cum bine a rostit directorul general de la Eco Sud. Şi, în loc ca lucrurile să fi fost clar stabilite înainte de începerea activităţii, că a fost timp berechet pentru aşa ceva, se va face o adaptare din mers şi pe genunchi. Dar pe cheltuiala cetăţeanului!


înapoi la partea de sus